Proceduri ORL

• Obstrucția nazală cronică poate fi un simptom frustrant cu impact asupra calității somnului, contribuind la anxietate.
• Persoanele care sforăie sunt predispuse de a dezvolta hipertensiune arterială. Sforăitul este un semn de avertizare timpurie a hipertensiunii arteriale.
• Videofibroscopia este o investigație de screening la fumătorii cronici.

Alergia este socotita boala omului modern, apanajul centrelor industriale, al mediului poluant, care i a creat premise favorabile de extindere.

Statisticele OMS releva ca peste 25% din populatia globului face cel putin o data in viata o afectiune alergica sau de tip alergic. O serie de studii efectuate in diverse tari, arata o crestere progresiva a prevalentei rinitei alergice in ultimii 30 de ani si o crestere similara a prevalentei astmului iar principalul factor este mediul poluant. Nu toate simptomele nazale sunt rezultatul mecanismului alergic inflamator si inainte de a asuma o cauza alergica, este esential de a exclude o rinita infectioasa acuta sau cronica sau alte cauze nonalergice ale rinitei, care necesita diagnostic si tratament specific. Rinita alergica este un diagnostic asociat unor simptome care afecteaza nasul si apare cand sistemul imunitar al corpului reactioneaza la un iritant din aer. Simptomele apar cand se inhaleaza ceva la care organismal este alergic, cum ar fi praful, parul de animale sau polenul; simptomele pot apare si atunci cand persoana mananca un aliment la care este alergic. Cand o persoana cu rinita alergica inspira un alergen , cum ar fi polenul, mucegaiul, parul de animal sau praful, organismul elibereaza substante chimice care provoaca simptome de alergie. Tipul de rinita alergica cauzata de polenul plantelor se numeste in mod obisnuit febra fanului sau alergie sezoniera. In ciuda faptului ca este numita febra fanului, fanul nu provoaca febra iar oamenii nu fac febra.Febra fanului nu este contagioasa si poate exista in orice perioada a anului. Plantele care provoaca febra fanului sunt copacii, ierburile si ambrosia iar polenul acestora este purtat de vant. Zilele calde si cu vant sunt mai susceptibile de a avea mult polen in aer; in zilele racoroase, umede si ploioase, polenul se disperseaza. Febra fanului si alergiile apar adesea in familii; daca ambii parinti au febra fanului sau alte alergii, este probabil ca si copiii lor sa aiba febra fanului si alergie ; sansa fiind mai mare daca mama are alergie. Simptomele care apar la scurt timp dupa ce persoana intra in contact cu substanta la care e alergic sunt: mancarime la nas, gura, ochi, gat, piele , probleme ale mirosului, stranut , ochi lacrimosi, secretii nazale abundente. Simptomele care pot apare mai tarziu sunt: nas infundat, tusea, urechi infundate, scaderea mirosului, durere in . gat, cearcane, oboseala si iritabilitate , durere de cap Cel mai bun tratament este evitarea polenului care provoaca simptomele; este imposibil de a evita polenul, astfel incat se recomanda reducerea expunerii. Tratamentele pentru rinita alergica includ instilatii nazale cu solutii saline, spray-urile nazale cu corticosteroizi, decongestionantele nazale-nu se utilizeaza mai mult de 3 zile, antihistaminice.

Turbinotomia cu radiofrecvență (reducția volumetrică a cornetelor nazale inferioare) este o procedură modernă minim invazivă, rapidă, prin care se micșorează volumul mucoasei cornetelor nazale inferioare, ce oferă într-un timp scurt îmbunătațirea respirației nazale, prin scăderea obstrucției nazale.
Procedura se adresează persoanelor cu obstrucție nazală persistentă, care se poate datora inflamației mucoasei de la nivelul cornetelor nazale inferioare (Rinită). Rinita poate sa fie de cauză alergică sau non-alergică, în care sunt implicați factori de mediu (noxe, praf, fum, uscăciunea aerului) sau prin folosirea pe termen lung a spray-urilor vasoconstrictoare (cele care desfundă nasul rapid – bixtonim, olynt). Cauza frecventă a obstrucției nazale este hipertrofia cornetelor nazale inferioare, urmata de deviație de sept nazal, creste septale, rinosinuzită cronică cu sau fără polipi nazali. O cauză a rinitei cornice hipertrofice este refluxul gastroesofagian.
Turbinotomia cu radiofrecvență, ce folosește energia de înaltă frecvență, se efectuează cu anestezie de contact și anestezie locală; intervenția este nedureroasă, durează 30 de minute și se efectuează în cabinet; singura contraindicație este la pacienții cu pacemaker; După intervenție, pacientul nu va avea nevoie de tamponament nazal, va simți nasul înfundat, însă această senzație se va remite progresiv, pe măsură ce apare vindecarea țesutului; Rezultatul intervenției constă în creșterea culoarului nazal respirator și îmbunătățirea respirației nazale.

Videofibroscopia este o procedură medicală cu rol de diagnostic, folosită de rutină, care permite examinarea cu mare acuratețe a cavității nazale, a rinofaringelui, orofaringelui, a laringelui, a traheei, conductului auditiv extern și timpanului, în completarea examenului clinic clasic. Totodată procedura permite explorarea unor zone inaccesibile clinic, vizualizând în detaliu structurile anatomice din interiorul nasului, gâtului și urechii și o aspirație eficientă a secrețiilor nazale; Este o manevră rapidă nedureroasă, ușor de suportat de către pacient, nu necesită pregătire specială și durează sub un minut; se utilizează atât la adult cât și la copil un fibroscop subțire cu diametrul de 2.8 mm; avantajul diametrului mic al fibroscopului este că permite examinarea pacienților cu deviație de sept nazal și sinechie septoturbinală.
Se introduce fibroscopul în cavitatea nazală, ce va avansa ușor în spatele nasului, apoi în faringe, coborând spre laringe; uneori este necesară o anestezie de contact a fosei nazale și a faringelui.
Videofibroscopia este necesară în obstrucția nazală, sforăit, pauze de respirație în timpul somnului (apnee în somn) durere în gât și urechi, sângerări nazale, orale, scurgeri de secreții în spatele nasului și în gât, senzație de corp străin în gât , tulburări ale mirosului, scăderea auzului, dificultate la înghițire, răgușeală, respirație insuficientă, apariția de umflături exterioare ale gâtului. Este utilă în urmărirea pacienților oncologici ORL, control postoperator, postchirurgical; se foloșeste ca investigație de screening la fumătorii cronici, laringite cronice.

Interacțiunea medic pacient trebuie să fie bazată pe sinceritate și respect reciproc; se acordă o atenție deosebită anamnezei, cu atenție la detaliile problemelor medicale și a stării generale; se explică în ce costă consultația, ce investigație sau tratament se va efectua. Examenul clinic obiectiv al organelor din sfera ORL constă în inspecție, palpare manuală, instrumentală, narinoscopie, rinoscopie anterioară și posterioară, bucofaringoscopie, laringoscopie și otoscopie. În completarea examenului clinic se poate efectua videofibroscopia, metoda de mare acuratețe care permite vizualizarea unor structuri anatomice greu accesibile examenului clinic. Specialitatea oto-rino-laringologie oferă posibilitatea de a efectua o parte dintre manevrele terapeutice medico-chirurgicale în cabinetul privat. Terapeutica nazo-sinusală cuprinde diferite tratamente pentru fiecare afecțiune în parte. Pe suprafața mucoasei nazo-sinusale se pot aplica în scop terapeutic o serie de medicamente, sub formă de instilații, inhalații, pulverizări, aerosoli, cauterizări. Scopul tratamentului este de a restabili funcțiile mucoasei nazale (de respirație și de olfacție). Biopsia constă în recoltarea unor fragmente din țesuturi patologice din cavitatea foselor nazale, în scopul studierii din punct de vedere histologic sau bacteriologic.
Turbinotomia cu radiofrecvență este o procedură minim invazivă care se aplică în hipertrofia cornetelor nazale inferioare. Extragerea corpului străin nazal reprezintă metoda de îndepărtare a acestuia din fosa nazală. În scopul opririi unei hemoragii nazale (epistaxis) se practică manevre de hemostază prin comprimare digitală, aplicare de vasoconstrictoare, tamponament, cauterizare. Puncția evacuatoare se practică în cazul formei de sinuzită purulentă. Tratamentul curativ al afecțiunilor faringiene, constă în: instilații, gargarisme cu substanțe dezinfectante, aerosoloterapie (permite introducerea în organism a medicamentelor fin dispersate cu acțiune locală) badijonări, cauterizare, biopsie, deschiderea și drenajul flegmoanelor, drenajul cazeumului amigdalian.
Biopsia formațiunilor tumorale faringiene și nazale.

Rigidizarea valului palatin cu radiofrecvență și scurtarea luetei, metode minim invazive folosite în ameliorarea sforăitului. Manevrele terapeutice efectuate în cazul afecțiunilor auriculare constau în: toaletă auriculară care se referă la curățarea conductului auditiv cu ajutorul unui stilet cu vată sau cu canulă de aspirație (se aspiră secreții lichide, dop cerumen la persoanele cu perforația membranei timpanice), spalatura auriculară prin care se elimină un dop de cerumen mai voluminos, metode de control al permeabilității tubare (proceduri care au ca scop obiectivarea permeabilității trompei lui Eustachio-canal ce unește urechea medie cu rinofaringele) extracția corpilor straini.